Olimocșii sunt răi? Genetică și epigenetică.

Standard

Sunt in camera mea. Ceva mă ciupește de picior și mă doare tare.
-Cine ești? – întreb eu, șocată.
-Un olimocs, un olimocs! – aud un glăscior ascuțit.
-De unde vii, ești cumva un extraterestru?
-Da, da!

Mereu mi-am dorit să întâlnesc un extraterestru. Și iată că prietena mea confecționa unul pentru mine.
-Ce cauți pe aici?
-Miroase frumos a mâncare la voi!
E drept, îmi place să gătesc.
-Voi, olimocșii, sunteți răi? Toți ciupesc așa?
-Doar fetele sunt rele la noi!
-De ce?
-Pentru că mamele lor au fost rele cu ele!
-Și mamele lor de ce sunt rele?
-Pentru că și mamele lor au fost rele cu ele!

Mica mea prietenă de 5 ani emitea un adevăr terapeutic incontestabil: problemele copilului sunt problemele familiei sale. Spre a vindeca fetițele, ar fi nevoie să vindecăm mamele…
și tații, măcar două generații.

Olimocsul nostru putea fi îmblânzit dacă te jucai cu el. Vin într-o zi acasă și găsesc holul meu lung vraiște. Soțul meu se jucase pe săturate cu ea.
-Ne-am pus cozi și ne-am alergat pe aici, mărturisește el încântat. (Îmi amintesc de filmul ”Avatar”, cel dezavuat de intelectuali. Ce mult îmi doream și eu o coadă minunată ca a lor, simbol al libertății și tandreței!)

Noi nu avem olimocsii noștri. Îl iubim mult pe acesta și el știe. Bunica îi spune:
-Nu-l mai deranja pe d-l X!
Ea raspunde mustăcind:
-Buni, tu nu vezi că și el e fericit?!

Cu mine juca un joc mai elaborat. Ea era o cățelușă pe care stăpâna o gonise în stradă. Eu o luam la mine în casă, ea își aducea și soțul. Eu îi îngrijeam pe amândoi. Apoi venea momentul care ei îi plăcea cel mai mult: eu o ajutam să nască mulți cățeluși. Am învățat multe despre naștere atunci, căci era jocul ei preferat și îl jucam oridecâteori avea ea chef.
Familia lor era tare frumoasă, ca în visurile unui copil fericit. Nimeni nu ciupea pe nimeni.

Advertisements

5 thoughts on “Olimocșii sunt răi? Genetică și epigenetică.

  1. Am recunoscut olimocsul caruia ursitoarele i-au harazit intelepciune 🙂 Interesant e ca nu s-a numit olimocsitza…poate pentru ca a zis ca pe planeta lor doar fetele sunt rele, iar ea nu se simtea rea…Asa ca a preferat sa se prezinte olimocs.

  2. “problemele copilului sunt problemele familiei sale”… Şi da, şi nu. Există suficiente situaţii în care copilul dezvoltă o maturitate surprinzătoare şi, în procesul devenirii reuşeşte să depăşească problemele pe care familia i le-a impus şi cărora aceasta nu a fost capabilă să le facă faţă. Uneori, la vârste teribil de fragede.

  3. Pingback: Pentru astfel de zile trăiesc ! Vă mulţumesc. | Hipertensiv

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s