Joaca de-a Haiku, I

Standard

*

durerea albă

petală străvezie

într-un vas uitat

*

sub cornul lunii

un inefabil răspuns

apa cerului

*

ploaie molcomă

singurătății casă

o umbrelă mov

*
arșiță și praf

dezacordate stringuri

bătrânele mâini

*

reflex al pielii

un protector perete

cu irisul roz

*

cer înlăcrimat

se destramă Vitrosul

văd un curcubeu

*

ești plecat tată

ascunși cresc hribii noștri

a plâns pădurea

*

tușele astea

ochi umed verde închis

m-ar putea sorbi

*

gheare iubirea

o stea albă în piele

joacă felină

*

aer sfâșiat

reci urmele zborului

un cuib părăsit

*

ce seară calmă

țârâitul de greieri

vorbe uitate

*

sub cer arzător

cochilii de melci goale

prea strâmte umbre

*

cu rostul uitat

cadavre șic pe un raft

rădăcinile

*

din miezul fraged

crește un verde aspru

cum minte iarba

*

o pată albă

pe câmpul de maci roșii

altfel de viață

*
ce mare lună

cerul albastru marin

înfiorare

*

iar mă rătăcesc

în ploile străvezii

e primăvară

*

somptuos moare

un aranjament floral

apa spală răni

*

un imn al verii

dau în copt nectarine

gustos cuvânt

*

roșii petale

în apa somnului meu

nemuritoare

*

un cer fumuriu

parcul respiră absent

tristețe oarbă

*

umbrele serii

vin norii turme albe

mânate de vânt

*

exală vară

obositele frunze

ce parc resemnat

*

imaginează

fântâni aeriene

însetatul vânt

*
în vânt clamează

tremurătoare frunze

ascunsul lor rost

*

un vrej de dovleac

avid să înlănțuie

vârful mărului

*

solemnitatea

frunzelor mari de dovleac

pădure Magritte

*

vent vert răscolind

în aroma fânului

odicoloane

*

zgomot și noapte

parfum de tuberoze

a murit Luna

*

șuieră frunze

vântul ăsta clatină

trufia verii

*

stropi sub norii gri

trandafirii par macii

dintr-o poiană

*

cale regală

spre liniștea din tine

o depresie

*
îndurerată

iluzie de seară

fereastra asta

*
ecran albastru

inumană tristețe

noaptea tastelor

*

va pleca un tren

degetele deschid ochi

și țes iubire

*

oridecâteori

ardem de vii în tine

naști poezie

*
glas fără sunet

marea singurătate

doar lună și cer

*

vis încarcerat

o floare a soarelui

țâșnind prin lespezi

*

pasărea lună

își sfâșie inima

și eu mă simt dor

*

ecou al ploii

o lipicioasă pâclă

mănat sufletul

*

pe planeta mea

iubirea un alt fel

de foc și gheață

*

pășesc respir lent

sub perdeaua de zgomot

un vis amorțit

*

spre cerul nopții

scânteietoare rugă

palpită focul

*
ce caldă umbră

un spirit al focului

s-a lăsat pozat

*

TRANSPARENTA

Advertisements

3 thoughts on “Joaca de-a Haiku, I

  1. Deşi nu-mi face nicio plăcere să mă amestec pe-aci cu fantomele-ţi fantasmatice (şi mă adresez psihologului acu’, aloo…), n-o să las, din acestă nu insurmontabilă, totuşi, pricină, să treacă ziua-ţi spre a-ţi spune La mulţi ani ! şi în casa ta virtuală 🙂 Ţinem legătura.

  2. Fantasme bântuie și prin casa-blog a domniei tale. Se întâmplă la casele mari și vechi.
    Așadar, morții cu morții, viii cu viii. Dar…Nu uita, viață și moarte – simultan – suntem toți. Ai spus-o cândva și mata. N-așa?

    Mulțumesc din inimă, prietene real Viorel Padina!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s